Absența unor norme clare privind utilizarea instrumentelor digitale bazate pe inteligență artificială riscă să expună administrația publică din România la vulnerabilități în gestionarea documentelor interne. Cel care a ridicat problema a fost consilierul prezidențial Radu Burnete în timpul unei discuții cu publicația HotNews, explicând că mulți angajați la stat recurg la platforme precum ChatGPT sau Claude pentru a simplifica sarcinile uzuale. Lipsa unui cadru instituțional uniform generează incertitudini cu privire la ce conținuturi pot fi încărcate online.

Burnete a clarificat că, în prezent, țara nu dispune de un mediu protejat și centralizat destinat activității zilnice a instituțiilor publice. Deși organismele fiscale sau cele legate de securitatea națională utilizează deja sisteme izolate de rețea pentru a prelucra date sensibile, funcționarii individuali tind să adopte soluții individuale. Această dinamică reflectă rapiditatea obișnuită cu care oamenii integrează noile tehnologii în comparație cu timpii de răspuns ai instituțiilor statului.

Pentru a remedia această fragmentare, președinția colaborează cu Institutul Național de Administrație și Agenția Națională a Funcționarilor Publici la redactarea unui ghid privind utilizarea noilor tehnologii, prevăzut pentru luna decembrie. Documentul rezultă dintr-o cercetare efectuată în rândul angajaților din sectorul public și din compararea cu practicile altor țări europene, unde rata medie de adopție în companii atinge douăzeci la sută, față de valoarea din România, mai mică de zece.

Obiectivul declarat este definirea de contracte cu marii furnizori de tehnologie pentru a garanta menținerea informațiilor în interiorul granițelor naționale sau în Uniunea Europeană. În acest fel se intenționează evitarea utilizării dialogurilor operaționale ale angajaților pentru antrenarea modelelor comerciale, creându-se un cadru sigur care să permită creșterea productivității administrative.