RALUMO · HotNews
Curtea Constituțională a României, divizată privind salariile restante ale magistraților
Curtea Constituțională a României a făcut cunoscute motivările privind disputa de un miliard de euro dintre guvern și Înalta Curte de Casație. Sesizarea executivului a fost respinsă ca inadmisibilă cu majoritate de voturi, în timp ce patru judecători au exprimat opinii divergente cu privire la limitele puterii judecătorești în materie bugetară.

Instrumente
Curtea Constituțională a României a publicat motivările verdictului din 7 octombrie prin care a declarat inadmisibilă sesizarea premierului de atunci, Ilie Bolojan. Conform relatărilor publicației HotNews, controversa viza presupusul conflict instituțional dintre guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție referitor la plata unor restanțe salariale către magistrați, estimate la circa cinci miliarde de lei, echivalentul unui miliard de euro.
Decizia de a respinge sesizarea fără a o examina pe fond a fost susținută de o majoritate de cinci judecători: Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină. Potrivit celor cinci magistrați, Curtea Constituțională nu se poate transforma într-un organ de reformare a hotărârilor judecătorești definitive, deoarece acest lucru ar depăși prerogativele sale și ar încălca ordinea fundamentală și statul de drept. Judecătorul Csaba Asztalos a exprimat o opinie concurentă, amintind obligația de cooperare loială între puteri.
Divergente au fost pozițiile celorlalți membri ai completului. Președinta Simina Tănăsescu și magistratul Dacian Dragoș au redactat o opinie separată susținând existența unui conflict constituțional. În opinia lor, impunerea unei rectificări bugetare executivului și parlamentului printr-o hotărâre judecătorească aduce atingere separației puterilor și generează un blocaj instituțional de neînlăturat.
Și judecătoarea Laura Scântei a exprimat o opinie disidentă, considerând sesizarea ca fiind pe deplin admisibilă. Potrivit magistratei, independența judiciară nu implică un control asupra bugetului național și nici facultatea de a se substitui parlamentului, menționând totuși că eșalonarea plăților nu trebuie să se transforme într-o neexecutare permanentă a titlurilor executorii stabilite prin lege.
Surse și referințe
HotNews ↗ · Data sursei