În Franța, aplicarea unor dispoziții extraordinare împotriva mai multor participanți la recentele marșuri a declanșat o aprinsă confruntare politică și judiciară. Așa cum a relatat postul France 24, în urma revoltelor și jafurilor înregistrate pe 17 octombrie, Ministerul de Interne a emis măsuri administrative de control și supraveghere pentru a împiedica zeci de persoane să participe la mobilizări ulterioare.

Aceste instrumente, cunoscute sub acronimul MICAS și introduse în legislația ordinară în 2017 ca urmare a stării de urgență din 2015, permit restrângerea libertății de mișcare fără o autorizare judiciară prealabilă. Persoanele vizate de această obligație trebuie să se prezinte periodic la secțiile de poliție; încălcarea acestor prescripții atrage pedepse de până la trei ani de închisoare și sancțiuni financiare.

Ministrul de Interne Laurent Nuñez a apărat deciziile în fața parlamentarilor, afirmând că a semnat peste o sută de decrete care vizează persoane considerate periculoase pentru siguranța publică. La rândul lor, avocații și activiștii denunță o distorsionare a reglementărilor antiteroriste, subliniind că măsurile au afectat și sindicaliști, studenți și ecologiști fără antecedente penale sau legături dovedite cu terorismul.

Contestația a ajuns în instanță la Paris, unde un magistrat care îndeplinește funcția de raportor public a evidențiat faptul că episoadele de violență politică nu constituie neapărat o amenințare teroristă. Potrivit relatărilor din presă, executivul ar fi decis ulterior să suspende utilizarea acestor măsuri împotriva manifestanților.