În Germania, tema integrării arată progrese constante pe frontul muncii, menținând totuși deschise probleme structurale relevante. Cadrul a fost prezentat la Berlin de comisara federală pentru integrare Natalie Pawlik, deputată SPD, cu ocazia ilustrării raportului bienal difuzat de postul Deutsche Welle. Conform datelor elaborate de un grup condus de Frank Kalter, directorul DeZIM, aproximativ 30% din populația rezidentă în țară are un traseu migrațional.

Constatările statistice arată că rata de ocupare în rândul imigranților se situează la aproape 70%, o cifră superioară celei înregistrate în mare parte a Uniunii Europene. În 2009, lucrătorii fără cetățenie germană erau aproximativ 1,8 milioane, crescând în 2025 la 5,8 milioane, cu o creștere concentrată în mod deosebit în sectorul sanitar și în serviciile sociale. Pawlik a definit rezultatele drept un semnal semnificativ pentru a combate teza unei lipse totale de integrare.

Raportul semnalează totuși obstacole pronunțate pentru mamele cu copii și soț angajat, a căror rată de ocupare scade la 60%, față de 88% înregistrat în familiile cu pașaport german. Dificultăți de inserție și în educație vizează, de asemenea, tinerii refugiați. Luând în considerare doar cetățenia, condamnații non-germani constituie 40% din total, înregistrând o suprareprezentare în denunțuri, dar și o probabilitate superioară de a fi victime ale infracțiunilor.

Comisara și-a exprimat în final dezacordul deschis față de tăierile din fondurile federale destinate cursurilor de învățare a limbii. Pe frontul politic, SPD a înaintat un document de propunere pentru a garanta permise de ședere mai stabile pentru lucrătorii refugiați, printre care sirieni și ucraineni. Inițiativa va trebui totuși să se măsoare cu linia majorității conduse de Friedrich Merz și gestionate de ministrul de interne Alexander Dobrindt.