Datoria administrației publice din România a depășit în august 2026 pragul de 1.230 de miliarde de lei, înregistrând o creștere de 25 de miliarde față de cele 1.205 miliarde consemnate în iulie. Potrivit datelor făcute publice de Ministerul Finanțelor și preluate de publicația HotNews, statul român și-a majorat îndatorarea într-un ritm mediu de circa 806,45 milioane de lei pe zi. În termeni relativi, raportul față de produsul intern brut a trecut de la 59,8% în iulie la 61,1% în august, pe baza estimărilor Institutului Național de Statistică.

Datele oficiale relevă de asemenea că datoria totală aproape s-a triplat pe parcursul a șase ani, pornind de la cele 498,5 miliarde de lei consemnate în 2020. În structura pe scadențe, datoria pe termen mediu și lung a urcat în august la 1.163 de miliarde de lei, față de 1.144 de miliarde în luna precedentă. În același timp, obligațiile pe termen scurt au trecut de la 60,54 la 67,1 miliarde de lei. Componenta predominantă este alcătuită din titluri de stat în valoare de 966,47 miliarde, în timp ce împrumuturile totalizează 237,3 miliarde.

Pe plan valutar, pasivele denominate în monedă națională au atins 549,54 miliarde de lei, cele în euro echivalentul a 552,27 miliarde, iar cota în dolari 125,02 miliarde. Administrația centrală concentrează partea preponderentă cu 1.202 miliarde de lei, în timp ce administrațiilor locale le revin 28,127 miliarde. Din perspectiva provenienței resurselor, datoria internă s-a situat la 620,39 miliarde de lei, reprezentând 30,8% din PIB, în timp ce datoria externă a atins 609,66 miliarde, corespunzând unei ponderi de 30,3% din produsul brut.

Analizele istorice ale ministerului bazate pe parametrii europeni evidențiază o accelerare constantă în ultimele exerciții. În 2020 datoria publică reprezenta 46,9% din PIB, cu 482 de miliarde atribuibile guvernului central și 16,5 miliarde administrațiilor locale. Variația cea mai pronunțată a avut loc în 2024, an în care pasivul total a urcat la 964,8 miliarde de lei comparativ cu 784,2 miliarde în 2023, depășind pentru prima dată pragul de 50% și atingând 54,8% din PIB.